Sfânta Maria Mare: Sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă

Sfânta Maria Mare: Sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă
Sfânta Maria Mare: Sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă

Pe 15 august, creştinătatea ortodoxă prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare închinată Preasfintei Fecioare
• De Sîntămăria Mare, peste 1,7 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica

În fiecare an, în 15 august, toată lumea creştină cinsteşte una dintre cele mai mari sărbători ale bisericii creştine, Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfînta Maria Mare sau Sîntămăria Mare. Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este considerată şi sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă, iar în această zi se sărbătoreşte şi Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor. Deşi este comemorarea sfîrşitului vieţii pămînteşti a Preacuratei Fecioare, nu este o sărbătoare tristă pentru creştini, deoarece semnifică de fapt începutul vieţii veşnice a Maicii Domnului, în ceruri, alături de Fiul ei iubit. Sărbătoarea este cunoscută în Apus sub numele de Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Peste 2,2 milioane de români, îşi serbează onomastica de sărbătoarea Sfintei Maria.

A primit vestea morţii sale de la un înger

Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfîrşit, iar informaţii despre această sărbătoare nu există în Sfintele Evanghelii, ci doar în tradiţia Bisericii. În scrierile părinţilor orientali se spune că Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă. Deşi Apostolii erau răspîndiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la toate neamurile, au fost prezenţi la eveniment, Sfînta Fecioară înştiinţîndu-i asupra a ceea ce avea să se petreacă. După ce şi-a pregătit toate cele spre înmormîntare, Maica Domnului s-a rugat, spunînd: „Facă-se cu mine voia Fiului meu şi Dumnezeului meu“. După ce şi-a luat rămas bun de la toţi cei de faţă, a urmat momentul în care Domnul Însuşi S-a coborît spre a primi în mîinile Sale sufletul ei cel sfînt. Atunci, ea a rostit: „Fiule, în mîinile Tale îmi dau duhul meu“. Acestea zicînd, îşi dădu duhul, ca şi cînd ar fi căzut în somn. Era o adormire, nu o moarte, de unde şi denumirea sărbătorii. Iar din acest moment multe minuni au fost: un tunet puternic s-a auzit şi un vînt puternic i-a adus pe nori pe Apostolii răspîndiţi în lume să propovăduiască Evanghelia. Dar cea mai mare minune a fost urcarea Maicii Domnului la cer, cu tot cu trup, dusă de îngeri. Apostolii înşişi, cînd au deschis mormîntul, l-au găsit gol, aflînd astfel primii de ridicarea cu tot cu trup a Preasfintei Fecioare la Ceruri, acolo unde se roagă de-a pururi pentru noi.

Maica Domnului este mama tuturor timpurilor

Maica Domnului este zidul de care se sfărîmă toate valurile pe care Satana le stîrneşte împotriva planurilor lui Dumnezeu, împotriva lucrărilor lui Dumnezeu, împotriva Bisericii lui Hristos, împotriva tuturor fiilor Împărăţiei lui Dumnezeu. Iisus Hristos, în marea Sa iubire de oameni, ne-a oferit, ca pe un dar ceresc, pe Mama Sa, ca să ne fie tuturor mamă bună, mamă care nu îmbătrîneşte, mamă care nu moare, mamă care nu ne părăseşte. Mai puternică decît rugăciunea tuturor îngerilor, drepţilor şi sfinţilor este rugăciunea Maicii Domnului. Cînd nu îndrăznesc să-şi ridice ochii spre dreptul Judecător, creştinii îşi îndreaptă privirile şi glasul, cu încredere şi umilinţă, către Maica Domnului, aşa cum şi-au îndreptat glasul şi cei de la nunta din Cana Galileii, ce erau gata să cadă în mare ruşine. Maica Domnului niciodată nu rămîne nepăsătoare, ci, pe toţi cei care îi cer ajutor şi izbăvire, îi apără de ruşine şi de necazuri, de osînda şi de ispita cea rea.

Astăzi, femeile însărcinate se roagă pentru prunci sănătoşi

În tradiţia populară, Măicuţa Domnului este socotită apărătoarea tuturor celor năpăstuiţi de soartă. Deşi este o sărbătoare, în multe locuri, în Moldova îndeosebi, oamenii care poartă numele Sfintei Marii nu-şi serbează prin petreceri ziua onomastică, deoarece pe 15 august e Adormirea Maicii Domnului, şi lasă asta pentru 8 septembrie, de Sîntămăria Mică. În această zi, dar şi la Sfînta Maria de pe 8 septembrie, e bine ca femeile însărcinate să se roage la Maica Domnului să le ajute să nască uşor şi să aibă copii sănătoşi.

„Paştele din mijlocul verii“

Mulţi dintre credincioşi nu ştiu prea bine dacă ziua de Sfînta Marie este prilej de sărbătoare sau nu, încurcaţi de faptul că în ziua de 15 august Maica lui Iisus a murit.
Prin urmare, oamenii nu ştiu dacă trebuie să se bucure sau nu în această zi. „Este prilej de mare bucurie şi sărbătoare, acest praznic fiind cunoscut şi sub numele de «Paştele din mijlocul verii». Sînt multe zone în ţară în care cu prilejul acestei sărbători se cîntă Prohodul, ca în Vinerea Mare. Este cea mai importantă sărbătoare închinată Maicii Domnului, iar dacă se cheamă sărbătoare înseamnă că este prilej de mare bucurie spirituală“, a explicat părintele Constantin Stoica, reprezentant al Patriarhiei Române.

În iconografia tradiţională, scena Adormirii este descrisă astfel: Cîte o clădire în dreapta şi în stînga icoanei. În mijlocul planului frontal se află Maica Domnului întinsă pe un pat, adormită cu mîinile încrucişate pe piept. La capul Maicii Domnului se află Sfîntul Apostol Petru, aplecat, ţinînd în mîini o cădelniţă şi tămîind. În partea opusă, stă Sfîntul Apostol Pavel, tot aplecat, privind la Maica Domnului, cu mîna dreaptă întinsă către ea într-un gest care exprimă adîncă evlavie. Lîngă fiecare dintre cei doi mai sînt alţi cinci apostoli, cu expresii pline de tristeţe. În spatele patului, la mijloc, se afla Hristos într-o mandorlă a slavei. Este încadrat de îngeri, şi, puţin mai departe, de sfinţii ierarhi în veşminte liturgice. În capătul din stînga se află femei plîngînd. Hristos ţine cu amîndouă mîinile sufletul mamei Sale sub forma unui prunc înfăşat. El şi Maica Domnului – atît trupul cît si sufletul ei – sînt reprezentaţi cu aureole. La fel şi îngerii. Apostolii şi ierarhii sînt reprezentaţi fără aureole, pentru a se scoate în evidenţă chipurile Mîntuitorului şi Maicii Domnului. Din acelaşi motiv, îngerii – feţele, aureolele şi veşmintele – sînt pictaţi în culori pale. Ierarhii, care se recunosc datorită crucilor mari de pe veşmintele lor, ţin deschise Sfintele Evanghelii. Chiar dacă numele lor nu sînt încrise, după Dionisie din Furna, ei sînt Sfinţii Dionisie Areopagitul, Ierotei şi Timotei.

Se deschide sezonul de nunţi

• În tradiţia populară, Sîntămăria Mare este ziua de celebrare a Zeiţei Mamă, ajunsă la vîrsta senectuţii şi a morţii. Cu această ocazie se deschide sezonul de nunţi (16 august – 14 noiembrie), încep iarmaroacele şi tîrgurile de toamnă, iniţial întîlniri cultice, se fac praznice pentru pomenirea morţilor. Sîntămăria Mare deschide, în Calendarul Popular, ciclul sărbătorilor de renovare a timpului, Anul Nou, celebrat în preajma echinocţiului de toamnă, Sîntămăria Mică, Cîrstovul Viilor, Ziua Şarpelui. După această sărbătoare încep să coboare turmele de la munte, se angajează pîndarii la vii şi se iau măsuri de protecţie magică a podgoriilor, bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula.

Mii de credincioşi, în pelerinaj la Sîmbăta

• Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie). Mai multe lăcaşuri de cult din ţară care o au ca ocrotitoare pe Maica Domnului îşi serbează, astăzi, hramul. În ţara noastră dragostea poporului şi cultul pentru Maica Domnului sînt foarte puternice şi de aceea i s-au închinat multe biserici şi mănăstiri. Printre cele mai vestite se numără Mănăstirea Brîncoveanu de la Sîmbăta de Sus, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Curtea de Argeş, Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului – Nicula, Mănăstirea Văratec, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Tismana, Mănăstirea Polovragi. La Mănăstirea Constantin Brîncoveanu de la Sîmbăta de Sus, mii de credincioşi se adună deja din ajun. După slujbă, pelerinii vor fi ospătaţi cu o masă caldă.

Ce se spune în popor despre această zi

• Dacă înfloresc acum trandafirii, e semn de toamnă lungă.
• De Sîntămărie, fetele mari îşi fac „de dragoste“ cu o buruiană numită „năvalnic“. Purtată în sîn, această buruiană are, se zice, puterea magică de a aduce peţitori, aceştia dînd năvală din toate părţile.
• În unele zone ale ţării, Sîntămăria era considerată „sărbătoarea morţilor“ fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfînta Maria Mică (8 septembrie) erau serbaţi cei vii cu asemenea nume.
• Acum se adună ultimele plante de leac, se tocmesc pîndarii pentru vii şi se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii.
• Se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor.
• Între Sînte Mării se seamănă grîul.
• La Sfînta Mărie Mare se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei; acestea apoi sînt bune de leac.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *