Rusaliile, cea mai veche sărbătoare creştină

Rusaliile, cea mai veche sărbătoare creştină

Sâmbătă, în ajun de Rusalii, sunt Moşii de vară, ziua când creştinii duc la biserică colivă, orez cu cireşe şi colaci, pomană de sufletul morţilor
Duminica Cincizecimii, numită în popor şi Duminica mare, este sărbătoarea anuală a Pogorîrii Sfîntului Duh peste Sfinţii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc Faptele Apostolilor (2,1-4). Cade întotdeauna la 10 zile după înălţare sau la 50 de zile după Paşti. Este totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, căci în aceeaşi zi, în urma cuvîntării însufleţite a Sfîntului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism circa 3.000 de suflete care au alcătuit cea dintîi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai tîrziu. De sărbătoarea Rusaliilor ţin o sumedenie de datini, credinţe şi rituri religioase populare, legate de pomenirea generală a morţilor din sîmbăta precedentă, numită în popor Moşii de vară. A doua zi după Rusalii este sărbătoarea Sfintei Treimi (numită şi Lunea Sfîntului Duh). Prima şi a doua zi de Rusalii sînt, potrivit legislaţiei muncii, zile de sărbătoare legală, în care nu se lucrează.
În mitologia românească, Rusaliile – cuvînt provenit din latinescul „rosalia“ (sărbătoarea trandafirilor) – sînt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat. Fiind zîne ale apelor, în ziua Rusaliilor e bine ca oamenii să nu se scalde, căci îi paşte înecul.

Moşii de vară
Moşii de vară, ţinuţi în sîmbăta Rusaliilor, sînt unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. Se dau de pomană neapărat, pe lîngă bucatele şi colacii obişnuiţi, vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn (cofe, cofăiele), împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. De sufletul morţilor, în sîmbăta dinaintea Rusaliilor, creştinii duc la biserică colivă, orez cu cireşe şi colaci.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *